Muzeul National al Literaturii Romane

Situat in Bulevardul Dacia Nr. 12, Muzeul National al Literaturii Romane adaposteste un autentic tezaur literar format din manuscrise, carti, obiecte personale, obiecte de arta, fotografii, inregistrari audio-video care redau intr-o imagine metaforica  profunzimea si complexitatea intregii arte a cuvantului in literatura romana.
Casa in care se afla actualmente Muzeul Literaturii Romane a fost construita de marele vornic Alexandru Villara in mahalaua Popa Cosma in 1839 si daruita prin foaie de zestre fiicei sale Elena Villara, la casatoria acesteia cu boierul Scarlat Kretzulescu.
Infiintarea Muzeului Literaturii Romane i se datoreaza lui Mihai Eminescu, poetul punandu-si sigiliul pe „destinul” viitoarei institutii chiar in anul centenarului nasterii sale. Conducerea de atunci a Uniunii Scriitorilor a hotarat sa foloseasca sumele neconsumate din fondurile alocate centenarului pentru achizitionarea unor documente, altele decat cele eminesciene, apartinand marilor scriitori.
Mihai Beniuc, presedintele Uniunii Scriitorilor, a luat decizia de a pregati impresionantul fond documentar astfel achizitionat, pentru a deveni patrimoniul unei institutii culturale de rang national, consacrata literaturii romane.
Pe 1 iunie 1957 se infiinteaza Muzeul Literaturii Romane, sub conducerea lui Dumitru Panaitescu Perpessicius, in sediul Uniunii Scriitorilor, din Soseaua Kisellef nr. 10 in casa lui Toma Stelian, intr-un spatiu impropriu.
Din anul 1967, muzeul functioneaza intr-un sediu nou, pe Bulevardul Dacia.
Un rol decisiv in obtinerea acestei locatii l-a avut Tudor Arghezi, a carui interventie energica la autoritatile de partid a avut efectul scontat.
Casa monument ce adaposteste Muzeul National al Literaturii Romane a fost construita de marele vornic Alexandru Villara in anul 1839 in mahalaua Popa Cosma. Era considerata una dintre cele mai frumoase cladiri ale Bucurestiului. Villara i-a oferit-o drept zestre fiicei sale Elena, la casatoria acesteia cu Scarlat Al. Kretzulescu.
După 1990, cladirea a fost integral consolidata, renovata si restaurata, conform planurilor arhitecturale originale. 
Muzeul National al Literaturii Romane are in custodie 6 Case Memoriale, organizate intr-o retea proprie:

1. Bucuresti: 

• Casa Memoriala  "Tudor Arghezi - Martisor" - situata in strada Martisor nr. 26, Sector 4
• Casa Memoriala "George si Agatha Bacovia" - situata in strada George Bacovia nr. 63, Sector 4
• Casa Memoriala "Liviu si Fanny Rebreanu" - situata in Bulevardul Dr. Gheorghe Marinescu nr. 19, Ap. 11, Sector 5
• Casa Memoriala "Ion Minulescu - Claudia Millian" - situata in Bulevardul Dr. Gheorghe Marinescu nr. 19, Etaj 2, Ap. 12, Sector 5

 2. Moroieni, Judeţul Dambovita:

• Casa Memoriala "Alexandru Cioranescu"

 3. Vanatori, Judetul Neama:

• Casa Memoriala "Mihail Sadoveanu"

Casa Memoriala "Tudor Arghezi - Maraiaor"
Conform dorintei testamentare a poetului, incepand cu anul 1974, aceasta a devenit casa memoriala. Cladirea este compusa din parter si etaj, in total 18 camere plus dependinte.
Colectia de la „Martisor” cuprinde mobilier, carti, obiecte de arta, fotografii, documente originale ale poetului Tudor Arghezi.
Casa Memoriala "Ion Minulescu - Claudia Millian"
Apartamentul a fost achizitionat de familia Minulescu in anul 1934. In anul 1991 Mioara Laurentia Minulescu, fiica lui Ion Minulescu, a lasat prin testament apartamentul, impreuna cu patrimoniul aflat in el Muzeului National al Literaturii Romane. Colectia aflata in apartamentul poetului Ion Minulescu cuprinde documente literare, scrisori, manuscrise, fotografii si numeroase tablouri si sculpturi.
Casa Memoriala "George si Agatha Bacovia"
Casa in care a locuit poetul George Bacovia intre anii 1933 si 1957, devine expozitie memoriala in anul 1966. Sunt expuse manuscrise, fotografii, obiecte si documente care au apartinut poetului si sotiei sale, Agatha Bacovia, precum si cateva desene realizate chiar de poet.
Casa Memoriala "Liviu si Fanny Rebreanu"
Casa memoriala se afla intr-un apartament cumparat de scriitor in anul 1934, pentru fiica sa Puia-Florica Rebreanu. Spatiul si patrimoniul au fost donate de aceasta cu dorinta de a fi prezentate si realizarile mamei sale, Fanny (Stefana Radulescu), o talentată actrita. Donatia s-a făcut in anul 1992, devenind casa memoriala in anul 1995, cand Puia-Florica Rebreanu s-a stins din viata.
Colectia cuprinde mobilier, documente literare, scirsori, manuscrise, fotografii, precum si tablouri pictate de Camil Ressu, Jean Steriadi, Nicolae Darascu, Francisc Sirato, sculpturi de Miliaa Petrascu, Ion Jalea, Oscar Han. In incinta se afla si o impresionanta colectie de ceramica si alta de icoane pe sticla, toate apartinand marelui prozator Liviu Rebreanu.
Casa Memoriala "Mihail Sadoveanu"
Casa memoriala fost infiintata in perioada 1964 – 1966 de catre Muzeul National al Literaturii Romane, cu sprijinul familiei Sadoveanu. A fost inaugurata in 1966 intrand in administrarea MNLR in anul 1994.
Cladirea conserva atmosfera de epoca si expune printre obiectele memoriale, tablourile parintilor, un portret si un bust al scriitorului, o icoana din secolul al XVIII-lea, o masa florentina, un sah din fildes, pianul, sabia de samurai, obiecte de vanatoare si pescuit, carti, documente.
Casa Memoriala "Cioranescu"
Cladirea a apartinut academicianului Alexandru Cioranescu, membru al unei familii de carturari. Pe langa obiectele personale ale fratilor Cioranescu, camerele adapostesc si obiecte etnografice cu specific local. Cladirea a devenit casa memoriala in 1993.