Muzeul Bancii Nationale a Romaniei

Muzeul Bancii Nationale a Romaniei cuprinde o colectie impresionanta de monede, bancnote, sigilii si multe alte documente istorice importante pentru aparitia primelor emisii monetare romanesti. Aici se pot admira multe exponate intresante, dar si date istorice despre aparitia monedei nationale, leul.
Localizat in Centrul Istoric al Bucurestiului, in Vechiul Palat al Bancii Nationale a Romaniei, Muzeul BNR gazduieste o importanta colectie numismatica, ce reflecta circulatia monetara pe teritoriul Romaniei, de la monedele cetatilor grecesti de pe tarmul vest-pontic din sec. V i. Hr., la denominarea leului din anul 2005. Expozitia permanenta pune un accent special pe istoria monedei nationale, privita atat ca instrument de influentare a vietii cotidiene, cat si ca produs artistic, ce exprima evolutii culturale si ideologice din cursul ultimelor doua secole.
Istoria cladirilor Bancii Nationale a Romaniei reflecta evolutia atributiilor institutiei care s-au extins progresiv. In acelasi timp, ele sunt un martor al prestigiului bancii centrale si al spiritului constructiv al timpului.
Vechiul palat BNR
Primul palat al Bancii Nationale a Romaniei a fost ridicat in cea mai veche zona comerciala a orasului Bucuresti, delimitata in a doua jumatate a secolului al XIX-lea de strazile Lipscani, Calea Victoriei, Smardan si Doamnei.
Una din cele mai frumoase cladiri ale Bucurestiului, asa cum o prezenta o voce autorizata a arhitecturii romanesti, precum aceea a lui Ion Mincu, Palatul vechi al BNR a deschis seria cladirilor monumentale prin care institutiile moderne romanesti nou create isi asociau o imagine concreta ce le asigura vizibilitatea necesara pentru a se impune.
Fatada principala, orientata catre strada Lipscani, a fost realizata din piatra de Rusciuc. Ea este evidentiata prin inaltimea mai mare si prin atentia speciala acordata intregii decoratii.
Pentru celelalte trei fatade s-au respectat principiile generale plastice, dar tratarea a fost mai simpla. In acelasi timp, ele nu sunt identice, fiecare avand nota sa de originalitate data de solutiile gasite pentru adaptarea la ambient. Ferestrele etajului al doilea, adaugat ulterior, sunt de dimensiuni mici si au forma dreptunghiulara. Această aripa a adapostit, incă de la inceputuri, imprimeria Bancii.
Palatul din strada Lipscani cuprinde o travee centrala in care se afla Sala sau Holul ghiseelor si alte doua travee secundare. Tratarea arhitecturala sobra, neostentativa a exteriorului intra in contrast cu bogatia accentuata a decoratiei interioarelor.
Organizarea interioara "spatiala si functionala" s-a realizat in acord cu activitatea specifica băncii, incluzand preocuparea constanta a conducerii acesteia pentru siguranta exploatarii.
Cel mai important element al spatiului interior dedicat publicului este Holul ghiseelor, care adăposteste astazi Muzeul BNR. Numit Sala de marmura, acest spatiu are cca 12,50 m latime, cca 21 m lungime si cca 15 m inaltime la cota maxima a acoperirii.
Rolul din ce in ce mai important al BNR in economia nationala, extinderea operatiunilor sale si cresterea numarului functionarilor au facut ca spatiile Palatului de pe strada Lipscani sa devina insuficiente. De aceea, Administratia Bancii a actionat in doua directii: a transformat interiorul Palatului vechi si si-a extins spatiile de birouri în cladirile invecinate special achizitionate.
Prima modificare majora a interiorului a avut loc in 1915, cand s-a renuntat la ampla galerie de la etajul I, care inconjura pe trei laturi Holul ghiseelor, pentru a fi transformata in doua birouri mari.
In anii 1929-1930, au avut loc cele mai consistente transformari ale Palatului. Acestea au constat in: reducerea la minimum a spatiilor destinate locuintelor, prin renuntarea la vastul apartament al guvernatorului, pentru care s-au cumparat, la interval de mai multi ani, casa pe strada Mircea Voda si vila de pe bulevardul Lascar Catargiu nr. 39, galeria de la etajul I, care inconjura Holul ghiseelor, a dobandit forma definitiva, existenta astazi.
Noul palat BNR
Necesitatea construcţiei unei noi cladiri a BNR in perioada interbelica a fost provocata de extinderea progresiva a atributiilor bancii, mai ales in legatura cu organizarea si supravegherea comertului cu devize din 1935 si a circulatiei metalelor pretioase in 1938.
Singura solutie pentru evitarea dispersarii in mai multe cladiri a diverselor departamente ale bancii era constructia unui nou palat in perimetrul cuprins intre strazile Lipscani, Doamnei, Smardan si Egeniu Carada.
Constructia palatului a inceput in anul 1940 si trebuia sa fie incheiata, la rosu, in cursul anului 1941. Din cauza razboiului, lucrarile au decurs insa mult mai lent, fiind incheiate abia la mijlocul anilor '50. Au fost utilizate cele mai noi normative existente in epoca in legatura cu protectia antiseismica, instalatiile electrice, de incălzire şi de ventilaţie.
Muzeul BNR gazduieste o importanta colectie numismatica, de la monedele cetatilor grecesti de pe tarmul vest-pontic, la denominarea leului din anul 2005. Expozitia permanenta pune un accent special pe istoria monedei nationale, privita atat ca instrument de influentare a vietii cotidiene, cat si ca produs artistic, care exprima evolutii culturale si ideologice din cursul ultimelor doua secole.
In muzeu sunt expuse seriile numismatice emise de Banca Nationala a Romaniei, alte piese de importanta majora, insemne bancare, precum si o galerie de portrete ale guvernatorilor bancii. Detine bunuri culturale clasate in Tezaurul patrimoniului cultural national. Banca Nationala a Romaniei si-a format inca de la infiintare o colectie de medalii, sigilii si sculpturi, colectii de monede, bancnote, achizitionate de la persoane particulare sau obtinute la schimb de la banci din alte tari. Inca din anul 1914, colectia bancii a fost expusa in vitrine din lemn de stejar, prevazute cu usi blindate. In prezent, muzeul se afla la parterul vechiului palat BNR.