Opera Romana din Bucuresti

Opera Nationala Bucuresti este una din cele patru Opere Nationale din Romania, fiind cel mai mare teatru liric al tarii.
Denumirea de „Opera Romana” fusese utilizata cu mult timp inaintea unei cladiri special destinate teatrului liric din capitala Romaniei.     Compozitorul, dirijorul, cantaretul si profesorul roman George Stephanescu a fost cel care a luptat mereu pentru fondarea acestei institutii artistice, pe care a intemeiat-o sub denumirea de Compania Opera Romana.
Trupa lirica bucuresteana s-a lansat la 8 mai 1885, prezentand progresiv un repertoriu din ce in ce mai bogat si mai ales. La inceput, compania prezenta mai ales din opere italiene si franceze de mare popularitate, dar si opere comice din creatia nationala, in care au aparut pe scena bucuresteana primele mari voci romanesti.
Desi existenta unei trupe artistice romanesti de teatru liric, sub numele de Compania Opera Romana, s-a facut cunoscuta inca din 1885, institutionalizarea si infiintarea Operei Romane ca institutie finantata de la buget s-a realizat abia in 1921. Premiera absoluta s-a facut cu opera Lohengrin sub bagheta lui George Enescu.
In 1921, Societatea “Opera” a primit fondurile necesare pentru a corespunde criteriilor de institutionalizare a unui teatru muzical national, devenind OPERA ROMANA. Spectacolul inaugural a fost un eveniment remarcabil, premiera operei “Lohengrin” de Richard Wagner, montat de regizorul Adalbert Markowski, avand la pupitrul ansamblului pe George Enescu.
Generatie dupa generatie, scoala romaneasca de canto a dezvaluit valori remarcabile, a caror evolutie ilustreaza deceniile ce au urmat. Exista in fapt o preluare de stafeta ce asigura unitatea istorica a artistilor apartinand primei scene lirice romanesti.
Nume importante din industria muzicala au contribuit la reputatia internationala a teatrului, precum:     
dirijori de renume: Umberto Pessione, Egizio Massini, Jean Bobescu, Ionel Perlea, George Georgescu, Alfred Alessandrescu, Constantin Silvestri, Cornel Trailescu, Constantin Bugeanu, Mihai Brediceanu, Carol Litvin, Paul Popescu si, mai recent, Adrian Morar, Iurie Florea, Vlad Conta
maestrii de cor: Gheorghe Kulibin, Stelian Olariu
regizori: Constantin Pavel, Panait Cotescu, Jean Ranzescu, George Teodorescu, Hero Lupescu
cantareti: Emilia Alessandrescu, Mihail Nasta, Romulus Vrabiescu, Grigore Teodorescu, Elena Ivony, Aurel Costescu-Duca, Cecilia Nasta-Cerchez, Maria Cojocareanu si Margareta Metaxa.
Dupa 1950, Opera a primit, in sfarsit, un sediu, menit a inlocui pe cel al Teatrului National, distrus de bombardamentele asupra Capitalei din timpul razboiului.
Inaugurarea noii cladiri a fost marcata de premiera, la 9 ianuarie 1954, cu “Dama de pica” de Piotr Ilici Ceaikovski, spectacol urmat si de premiera baletului “Coppélia” de Léo Delibes, intr-o productie semnata de maestrul coregraf Anton Romanowski.
Actuala cladire a Operei Romane, cu o capacitate de 1.200 locuri, a fost ridicata in 1953, dupa planurile arhitectului Octav Doicescu, sub denumirea de Teatrul de Opera si Balet.
Fatada cladirii are un portic cu 3 arcade monumentale, impodobite cu statuile a patru muze. Cladirea are trei usi de acces, care permit intrarea in holul fastuos inaltat pe doua nivele.
Sala de spectacole are forma de potcoava. Scena are 24 m latime, 20 m adancime si 30 m inaltime.
La ultimul etaj exista Muzeul Operei.
In parcul din fata cladirii se afla statuia marelui muzician George Enescu, o sculptura in bronz de Ion Jalea. Tot in fata cladirii, dar privind spre intrare, se afla bustul compozitorului Gheorghe Stephanescu (1843 – 1925), fondatorul Operei Romane.
Pe fatada cladirii, in locul a doua arcade mai mici, care le incadrau initial pe cele trei mari, au fost montate doua basoreliefuri, unul care infatiseaza o scena de opera creata de sculptorii Zoe Baicoianu si Boris Caragea, iar celalalt, zborul unor balerini de sculptor Ion Vlad.
In sala de spectacole se gaseste un candelabru impresionant cu 100 de brate de cristal aurit.
Dincolo de conditiile istorice ale momentului, interpretii romani continua sa fie binecunoscuti peste hotare, multi dintre ei fiind detinatorii unor importante premii la concursurile internationale de canto de la Toulouse, Geneva, s’Herzogenbosch, Montreal, Sofia, Rio de Janeiro, Moscova, Leipzig, München, Salzburg, Barcelona, Busseto. Astfel, depasind conditiile anterioare de promovare, Teatrul de Opera si Balet s-a impus ca o scena extrem de apreciata pe plan international, efectuand importante turnee la Paris, Moscova, Atena.
Un mare eveniment al istoriei moderne este reprezentat de montarea capodoperei enesciene “Oedipe” in cadrul primei editii a Festivalului International “George Enescu” din 1958.
Din repertoriu Operei Nationale Bucuresti se pot mentiona:
Opera universala:

• Aida - opera in patru acte de Giuseppe Verdi
• Il Barbiere di Siviglia - opera in doua acte de Gioacchino Rossini, dupa piesa lui Beaumarchais
• La Bohème - opera in patru acte de Giacomo Puccini, dupa romanul “Scènes de la vie de bohème” de Henri Murger
• Carmen - opera in 4 acte de Georges Bizet, dupa o nuvela de Prosper Mérimée
• La Cenerentola -  opera comica in doua acte de Gioacchino Rossini
• Così fan tutte - opera bufa in doua acte de Wolfgang Amadeus Mozart
• Der fliegende Holländer (Olandezul zburator) - opera in trei acte de Richard Wagner
• Don Pasquale - opera bufa in trei acte de Gaetano Donizetti
• I due Foscari - tragedie lirica in trei acte de Giuseppe Verdi, dupa piesa „The Two Foscari” de Lord Byron
• Evgheni Oneghin - opera in trei acte de Piotr Ilici Ceaikovski dupa un roman de A.S. Puskin
• Faust - opera in cinci acte de Charles Gounod
• Hänsel si Gretel - opera in doua acte pentru copii de Engelbert Humperdinck, dupa basmul Fratilor Grimm
• Lucia di Lammermoor - opera in doua parti de Gaetano Donizetti
• Lohengrin - opera in trei acte de Richard Wagner
• Macbeth - opera in patru acte de Giuseppe Verdi, dupa tragedia omonima de William Shakespeare
• Madama Butterfly - opera in trei acte de Giacomo Puccini
• Manon Lescaut - opera in patru acte de Giacomo Puccini, dupa un roman de Abatele Prévost
• Nabucco - opera in patru acte de Giuseppe Verdi
• Le Nozze di Figaro - opera bufa in patru acte de Wolfgang Amadeus Mozart, dupa o piesa de Beaumarchais
• Oedipe - tragedie lirica an patru acte de George Enescu
• I quatro rusteghi - „Cei patru badarani” de Ermanno Wolf-Ferrari, comedie muzicala in trei acte, dupa piesa de teatru „Badaranii” de Carlo Goldoni
• Rigoletto - opera in trei acte si patru tablouri de Giuseppe Verdi, dupa drama “Regele se amuza” de Victor Hugo
• Samson et Dalila - opera in trei acte de Camille Saint-Säens
• Tosca - opera in trei acte de Giacomo Puccini, dupa drama lui Victorien Sardou
• La Traviata - opera in trei acte de Giuseppe Verdi
• Il Trovatore - opera in patru acte de Giuseppe Verdi
• Turandot - opera in trei acte de Giacomo Puccini

Opera romaneasca:

• Motanul incaltat - opera in trei acte pentru copii de Cornel Trailescu, dupa basmul omonim de Charles Perrault
• O noapte furtunoasa - comedie muzicala in doua acte de Paul Constantinescu, dupa piesa omonima a lui I. L. Caragiale

Opereta:

• Calatorie in lumea operetei
• Liliacul - opereta in trei acte de Johann Strauss
• Vaduva vesela - opereta in trei acte de Franz Lehár, dupa comedia “L’Attaché d’ambassade” de Henri Meilhac

Simfonic:

• Petrica si lupul - basm simfonic pentru copii de Serghei Prokofiev

Spectacol experiment:

• Celan - teatru – muzical in sapte schite de Peter Ruzicka
• Tragedia lui Carmen - de Marius Constant, Jean-Claude Carrière, Peter Brook, dupa Georges Bizet, Henri Meilhac, Ludovic Halévy şi Prosper Mérimée.

Tot la opera romana sunt prezentate spectacole renumite de balet, precum:

• Alba ca zapada si cei 7 pitici - dupa basmul fratiilor Grimm
• Baiadera 
• Cenusareasa - dupa povestea lui Charles Perrault
• Corsarul - dupa Jules Henry St. Georges si Joseph Mazilier
• Frumoasa din padurea adormita 
• Giselle 
• Simfonia fantastica 
• Spargatorul de nuci - dupa basmul lui E.T.A. Hoffmann
• Anna Karenina - dupa romanul lui Lev Tolstoi
• Tango. Radio and Juliet