Casa Presei Libere

Casa Presei Libere este o cladire localizata in nordul orasului Bucuresti. A detinut recordul de cea mai mare structura din oras intre anii 1956 - 2007.
Cladirea a fost ridicata in 5 ani (1952-1957), fiind destinata publicarii presei de stat si in special a ziarului Scanteia, “organ” al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Roman. Antena de pe aceasta cladire a sustinut pentru o vreme, incepand din 1956, emitatorul Televiziunii Romane.
Scurt istoric:
In 1905, la intersectia Soselei Kiseleff cu Soseaua Nationala Bucuresti-Ploiesti, s-a inceput constructia Hipodromului Bucuresti, din ordinul Regelui Carol I. Arhitectul I. Berindey s-a ocupat de constructia complexului care se intindea pe 60 de hectare de teren.
Toata lumea buna bucuresteana iesea la Sosea si, inainte de a ajunge la Bufet, situat un pic mai incolo, se opreau la Hipodrom. Zona de galop cu pista principala au incetat sa mai existe in anul 1950, la un an dupa ce s-a luat decizia de construire a Casei Scanteii. Hipodromul de trap si-a continuat insa activitatea pana in anul 1960, cand aici a avut loc ultima cursa.
Initial, Casa Presei Libere era cunoscuta pana in anul 1989 sub numele de Complexul Casa Scanteii.
Cladirea este un ansamblu format din patru laturi ce adapostesc o curte interioara mare, plus inca doua ansambluri sub forma de U, care sunt legate de corpul din fata, ansambluri ce au ramas deschise pentru a se construi dupa aceea un teatru si o casa a sindicatelor.
Casa Scanteii a fost construita cu ajutorul fondurilor obtinute prin subscriptie publica "benevola". Astfel, salariatii primeau la salariu tichete in valoare de 20, 30, chiar si 100 de lei, care justificau lipsa banilor.
Cladirea fost gandita sa fie functionala si s-au realizat multe sali, dar si spatii de birouri, fiind prima cladire la care constructorul a introdus calculul de rezistenta la un eventual seism.
Arhitectura a fost inspirata de cladirile inalte din Moscova precum:

• Universitatea Lomonosov
• Leningraskaia Gastelnita (Hotelul Leningrad)
• dar si Palatul Culturii din Varsovia.

Totusi au existat si elemente decorative autohtone in vederea proiectarii. Pentru acestea s-au vizitat cateva manastiri, Curtea de Arges, Cozia, Horezu, si s-au selectat cateva elemente decorative care sa fie folosite apoi la Casa Scanteii.
Dintre elementele decorative alese se pot abserva:

• siragurile de coloane de la baza corpurilor joase din stanga si din dreapta corpului central
• o ferestruica dreptunghiulara adancita in zid, careia i s-a dat drumul „sa urce” de la primul etaj al corpului central pana la ultimul - „ocnita”, numit in arhitectura traditionala
• patru turnuri care fixeaza limitele exterioare ale ansamblului, preluate din arhitectura Sucevitei si a Dragomirnei.

O alta deosebire fata de sursa de inspiratie sovietica este faptul ca la cladirea din Bucuresti, orizontala este de 5 ori mai mare decat verticala, in timp ce la cea din Moscova, ea este doar de 2,5 ori mai mare. Ceea ce inseamnă ca la Casa Presei raportul orizontala-verticala este de doua ori mai mare, in favoarea orizontalei. Este o diferenta cu un efect considerabil, nu numai vizual, ci si psihologic.
Redactorul-sef al „Scanteii” povesteste in volumul sau de memorii ca ar mai fi trebuit sa se incorporeze un element din arhitectura traditionala in cadrul corpului principal. Astfel, coloanele de la baza acestuia ar fi urmat sa fie invelite in marmura sculptata:
       „fiecare avea sa capete insa o alta forma, o alta ornamentatie, o alta infatisare”
dar, din lipsa de bani, s-a renuntat la planul acesta.
In prima faza, arhitectul-sef al lucrarii, Horia Maicu, ar fi vrut ca aceste coloane de la intrarea principala sa fie rasucite din constructie, dar prof. univ. dr. Panaite Mazilu, responsabil cu structura de rezistenta a ansamblului, s-a opus:
       „Maicu voia sa facem coloanele rasucite, ca la Curtea de Arges. Si eu i-am zis: «Tovarasu Maicu, vorbiti serios? La Curtea de Arges, coloanele nu tin nimic, sunt de decor. Coloanele astea, insa, tin toata Casa Scanteii! Cum o sa le fac rasucite?!». Asta cu rasuceala era o prostie, nu puteai sa faci coloane rasucite la o cladire inalta de o suta de metri”.  
In aprilie 1960, pe platoul din fata Casei Scinteii a fost dezvelita o statuie a lui Lenin. Statuia statea pe un soclu inalt de marmura rosie.
Statuia lui Lenin a fost data jos de pe soclu in 1990 si dusa in curtea Palatului Mogosoaia.
La casa Presei isi au sediul multe publicatii si edituri, dar si Bursa Romana de Marfuri.