Ateneul Roman

Aflat pe una din cele mai vechi artere din Bucuresti, Ateneul Roman este situat pe Calea Victoriei, in Piata George Enescu. Tot aici se afla si sediul Filarmonicii "George Enescu".
Constructia actualului edificiu a inceput in anul 1886, o parte din fonduri provenind din subscriptie publica, la indemnul "Dati un leu pentru Ateneu!". Inaugurarea Ateneului a avut loc pe 14 februarie 1888, devenind simbolul culturii romanesti.
Inspirat din vechile temple grecesti, edificiul surprinde la prima vedere printr-o colonada istorica ce sustine un fronton triunghiular. La parter, impresionantul hol din marmura inglobeaza cele 12 coloane dorice de sustinere a salii de concerte. Patru scari monumentale in spirala de tip baroc din marmura de Carrara, desfasurate cu balcoane la etajul intermediar, fac legatura cu sala si anexele. Dispuse sub forma vechilor amfiteatre greco-romane, cele aproape 1.000 de locuri  ofera o vizibilitate perfecta din orice colt si o auditie impecabila.
Cladirea are o inaltime de 41 metri, pana in varful cupolei iar fata cadirii este format dintr-un peristil cu o latime de 48 metri. Intrarea este formata din 6 coloane de 12 metri asemanatoare cu cele ale Erechteinoului din Atena. Tot la intrare, sub peristil se afla cinci medalioane in mozaic reprezentand cei cinci mari domnitori ai tarii.    
Cu un diametru de 28.50 metri, latime de 16 metri, 600 de locuri la parter si 52 de loji, sala de concerte reprezinta crpul principal al Ateneului. Pe peretii salii aflati deasupra lojelor se desfasoara o fresca ce reprezinta 25 de episoade reprezentative din istoria romanilor. Fresca realizata de profesor Costin Petrascu are 75 metri lungime si 3 metri latime, inceputa in 1933 si inaugurata la 26 mai 1939. Cele 25 de episoade din istoria romanilor sunt reprezentate pe fresca astfel:

1. Traian patrunde in Dacia. Imparatul este prezentat in statul sau major, langa podul peste Dunare de la Turnu Severin.
2. Colonizarea Daciei. In fundal se vede monumentul de la Adam-Clissi. Legionarii patrund in Dacia.
3. Contopirea dacilor cu romanii este prezentata prin idila dintre o tanara daca si un soldat roman. Stela funerara reprezinta o piesa gasita in timpul sapaturilor de la Alba Iulia.
4. La orizont o sentinela romana strajuieste hotarul. Norii negri simbolizeaza apropiatele invazii barbare.
5. Invazia barbarilor.
6. Inceputul vietii romanesti patriarhale. Norii se risipesc, iar populatia coboara din munti si ridica locuinte si salas de inchinaciune.
7. Statornicirea: taranul roman isi pregateste armele: arcul si securea.
8. Descalecatul: de peste munti se iveste un cavaler calare, pe care populatia il primeste cu paine si sare.
9. Statul Militar: Mircea cel Batran parlamenteaza cu trimisii turci.
10. Statul Administrativ: in curtea Manastirii Moldovita, Alexandru cel Bun imparte dregatoriile statului.
11. Cruciada romanilor: Iancu de Hunedoara, Vlad dracul si Stefan al doilea ridica o oaste pentru izgonirea turcilor. In fundal apare castelul de la Hunedoara si Cetatea Poenari de la Arges. Figura lui Tepes Voda se zareste ca o umbra misterioasa.
12. Vremea lui Stefan cel Mare. Un taran isi face lance din fierul coasei. Stefan in fata Cetatii Sucevei primeste pe trimisii Papei care ii aduc spada si titlul de "Ostas al lui Christ".
13. Epoca de pace si credinta. Neagoe Basarab si familia sa ies din Biserica episcopala de la Curtea de Arges (deasupra lojii Romaniei).
14. Epoca lui Mihai Viteazul. Domnitorul intregitor al neamului se pregateste sa intre in Alba Iulia.
15. Epocile culturale: Matei Basarab, Vasile Lupu (in fundal Cetatea Targoviste si Biserica 3 Ierarhi), Dimitrie Cantemir si Constantin Brancoveanu (Manastirea Hurezu si mesterul ei Parvu Mutu).
16. Rascoala lui Horia, Closca si Crisan. Cei trei eroi sunt prezentati in fata bisericii de la Tebea (Tara motilor). Gheorghe Lazar apare ca un personaj de legatura intre acest episod si cel care reprezinta miscarea lui Tudor Vladimirescu.
17. Domnul Tudor in fruntea pandurilor intra in Bucuresti si primeste din partea politiei, zapis de consfintire a drepturilor cerute de Adunarea poporului. Alaturi apare episcopul Argesului si o cula, indicand originea lui Tudor Vladimirescu.
18. Anul 1848, in Transilvania cu Avram Iancu care porneste la lupta.
19. Anul 1848, in Tara Romaneasca si Moldova. Bonjuristii fraternizeaza cu taranii.
20. Alexandru Ioan Cuza improprietareste taranii. In planul al doilea apare Kogalniceanu.
21. Unirea Principatelor in 1859. Doua femei in costume nationale deapana acelasi fir.
22. Carol I si razboiul de independenta. Domnitorul primeste un steag capturat de la inamic. In scena apare si I.C. Bratianu.
23. Realizarea intregirii nationale: 1918. Pe front soldati intre sarme ghimpate.
24. Regele Ferdinand I si Romania Mare. La Alba Iulia regele si regina Maria. In suita apare generalul Berthelot. Toti trec prin fata unor femei ce simbolizeaza Vechiul regat, Transilvania, Basarabia si Bucovina.
25. Ultima scena ar fi trebuit sa-l reprezinte pe Carol al II-lea, fondatorul orasului modern, care alaturi de Mihai I coboara in mijlocul poporului pentru a patrona stiintele, literatura, artele si industria. Varianta aleasa ulterior reprezinta poporul cu steaguri, care sarbatoreste infaptuirea Romaniei Mari. Din punct de vedere plastic aceasta ultima scena este tratata diferit fata de restul frescei, culoarea fiind mai vie si desenul mult mai liber.

Perfectiunea sunetului se datoreaza imensei cupole care "absoarbe" fondul instrumental si vocal de pe podium, spre a-l distribui prin reverberatie catre auditori, cu intreaga gama de armonice pana la cele mai fine culori timbrale si nuante. Se pare ca acustica exceptionala a cavitatii sonore, proprii Ateneului Roman, a plasat sala printre cele mai reusite constructii de acest gen nu doar din Europa, ci din intreaga lume.
Aleile gradinii Ateneului erau, in perioada interbelica, impodobite cu busturi ale marilor oameni politici, de cultura si artisti romani. In prezent, din cauza regimului comunist, s-a mai pastrat decat o singura statuie, cea a lui Mihai Eminescu, executata in bronz, de sculptorul George Angel in anul 1963.
Cu prilejul marcarii in Romania, a aniversarii a 50 de ani de la semnarea tratatului de la Roma din 25 martie 1957, pe zidul Ateneului Roman a ost asezata o placa spre a marca includerea lui pe lista Patrimonului European.
In 2000- 2004 Palatul Ateneului Roman a fost restaurat si redeschis cu ocazia editiei a- XVII-a "Festivalului International George Enescu".